Sa mergem in padurea fermecata sa mangaiem unicornii, sa le punem stele in jurul ochilor si genele lor sa sclipeasca a luna plina, sa bem apa vietii vesnice si sa cantam cu duhul cel bun, spre dimineata sa ne lungim in iarba acoperiti de soare si sa dormim in vise vesele de copil.
Sa radem cu rasete de copil, intr-un alt prezent m-a fascinat rasul copilului, joaca lui cu tine, cu pisica, cu mingea, seninatatea lipsei de ganduri absurde, poate asta e copilaria, viata fara teama, fara imposibil, fara nu, doar joaca senina.
Eu imi strang bagajul si te las fara mine, nu vreau sa ma doara dorul de tine, nu vreau sa ma tem , sa creez scenarii urate, vreau doar sa traiesc cu tine un prezent frumos, de poveste ,fermecat in vesnicii mai mici, spart in asteptari si dorinta, in nori si nebulozitate, priveste cerul si spune-mi ce vezi, iar daca va ploua, hai sa alergam printre stropi, sa ne iubim cu sufletele neincepute , spalate, sa cadem in uitarea a ceea ce credeam ca am fost, sa ne botezam cu apa asta, lasa-ma sa te sorb asa, si tu pe mine, sa fie vesnic vara , sa te strang de mana goala , sa cante pianul singur, iar noi sa fim pe o terasa goala, in haine albe , lipiti in dans.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu