pisica alba

'ar trebui sa ma amuz'! isi zise pisica alba si mare cu mustati rasucite serios. era o hotarare , ca un fir neexplorat din ea, nu se jucase inca la intensitatea ei reala, iar acum ii venise ideea sa se amuze mai mult cu ea insasi; o sa isi faca un program de ras, si asta era urmatorul lucru pe lista ei cu tinte.

'sint intr-o faza a bulinelor' zambi pisica admirand cana cu buline rosii, servetelele cu buline verzi si galbene si lenjeria proaspata , alba cu buline rosii. urmatorul lucru pe lista: o rochie cu buline, o umbrela cu buline si pantofi cu buline.

'imi doresc demult o umbrela ASA , sa ma plimb prin ploaie si sa ma bucur ca pot sa-mi scot umbrela sa fie admirata; sa fie o ploaie  in care pamantul sa miroasa a toamna si frunze. le simt , sint absorbite de pamant dar nu mor, sint proaspete si se amesteca in el ca intr-un aluat, facandu-l mai fraged.
poate o sa-mi iau si o pelerina de ploaie; pelerina si umbrela, hi hi; si o sa rad de una singura in vitrinele transparente, o sa-i arat cu degetul pe cei de dinauntru si-o sa le rad in nas!
o sa intru apoi gratioasa intr-o cofetarie si imi voi comanda elegant un muosse au chocolat. o sa-l savurez delicat cocotata pe un scaun si as privi afara. mi-as rade apoi de fetele plecate si-as asculta ploaia cum se scurge pe geam. '


'ce imagini am! constata pisica si-si sterse mustatile de lapte. mai bine sa cobor din sezlongul meu si sa las marea in spate.
pisica locuia pe o insula , intr-o casa perfecta. era cel mai inalt loc de pe insula iar ea statea in sezlong, acoperita cu o patura colorata si privea marea.
inauntru era soarele. sau asa parea cand intrai in casa ei. era o pisica aristocrata si avea mereu grija de tinuta ei. stia foarte bine ce vroia si ce nu vroia si nu o puteai contrazice. la ea veneau muritori sa-i ceara sfatul. ea-i asculta grav, tacea si din cand in cand dadea din cap a descoperire, desi in adancul ei s-ar fi revoltat poate si-ar fi exclamat: 'prostii! pleaca de aici cu tampeniile astea si traieste-ti viata, nu-ti mai irosi timpul'. dar nici acum nu pricepea de ce oare oamenii nu faceau imediat ce le spunea ea sa faca spre binele lor.

cu toate astea, din cand in cand ii primea si stia si ce sa le ceara: mirodenii. acestea se vindeau intr-o piata rotunda in cosuri mari,dar pisica nu putea sa care atat de multe si  de aceea ruga sa i se aduca.

nu erau orice fel de mirodenii. erau mirodenii pentru ea. un bucatar i le prepara asa cum un parfumier ar fi creat un parfum pentru cineva special.




in ziua aceea pisica nu avea chef de citit sau creat. vroia sa se amuze . si sa observe.


'plec in oras' anunta pisica si-nchise usa cu o miscare semeata. 'imi pun pelerina si ma amestec printre oameni si pisici. nu m-astepta pana la caderea soarelui, cand ma voi intoarce cu o stare'.