vineri, 21 ianuarie 2011

nix...

ea-si umple nevoia cu mine, eu imi las capul in palme si ma las invaluita de vocea ei in timp ce deseneaza- in creion si cuvinte, pentru mine suna altfel vocea ei acum ,atat de cald, sau pentru copilul ce sint, pentru copilul ei nenascut ...ce sa mai desenam o aud intreband si-i raspund: un inorog, un trandafir, si stau si vreau sa ma pierd langa ea imaginand un timp de poveste, poate o soba, poate o banca vara, dar povesti nesfarsite si timp ce trece pur...

ma rup de langa ea si fug spre o alta poveste: but in the end it's only a passing thing, the Shadow, there's some good in this world that is worth fighting for, your men will follow you to whatever end! gandurile alearga spre tine , eu le alerg in alta parte, realitatea e cea din cuvintele tale sau e ce am trait, impreuna dar altfel, realitatea e cea din gandurile mele si atunci cum sa fac sa le transform, realitatea e cea care se va intampla datorita gandurilor, trecutul se amesteca in mintea mea si te alung desi te regasesc din nou in alte cuvinte pe care mi le spun: prezentul nu e trecut, greselile mele nu recreeaza istoria, si poate ..there's no distance between us , for impossible is nothing.




'te-as lua de mana si o fac de fiecare data cand inchid ochii',' aceleasi lumini care poate ajung si la tine'- unde s-au pierdut ele, ce s-a ales de noi si cum de ne-am pierdut tocmai pe drumul regasirii, acum cand ar trebui sa ne eliberam de bagaje si bariere si piedici si imposibilitati, nu te-am invatat oare sa crezi in mine?!



lumina verde a semaforului coloreaza geamul de la care privesc orasul , autobuzul s-a oprit pret de secunde in care am visat din nou si am trimis o intrebare spre tine, stiu ca nu s-a pierdut in gol caci golul nu exista...in seara asta gandurile ni s-au intersectat si am zambit din nou, tot 'undeva la apus'...'noapte buna calatorule, oricine ai fi tu'...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu