fericire

in dimineata asta ti-ai lipit corpul adormit de al meu; m-a cutremurat imbratisarea ta, apropierea ta calda; ti-am strans mana si m-am adancit in respiratia ta; e aproape ireala atingerea ta, egoismul cu care imi lipesti corpul de al tau cand dormi…

si eu primesc fericita dorinta ta, cu teama de toanele tale trecute…acum uitate…

‘esti ceea ce eu nu vroiam sa cred ca exista’ -eliade, romanul adolescentului miop.

‘vino repede’imi spui si eu rad, rad de nevoia ta grabnica de mine; vin repede purtand in suflet casa in care am fost ‘primita’…
vin repede cu dulceata de zmeura pentru tine, si stiu ca te rasfat, stiu ca esti un ‘profitor’ , si totusi iubesc sa te vad razand ‘descoperit’ cum ai facut-o aseara

vin ‘iute’ cu senzualitate in ochi, cu degete albe de vopsea, cu entuziasmul imlinirii de sine, cu recunostinta umila de a cunoaste oameni buni si speciali… vin iute cu imaginea picturilor in suflet si pe retina

m-a frapat frumusetea picturilor, m-a miscat linistea strazii si a artarilor? artari cred ca erau, cu coaja alba . ma incearca sentimentul pur al unei inimi deschise in fata mea, cu tot acest cumul de dovezi

rascolesc cu privirea casa oferita spre cercetare; ma umple imaginea florilor, a macilor inventati pe usa, incaperile mari si draperiile rosii, toate ma fac sa tremur si sa imi confirm ceea ce am crezut mereu: exista astfel de oameni, exista bunatate si exista usi deschise, exista suflete mari dincolo de cumintenia cuvintelor, exista arta!

exista atata frumusete in acest om, ma uit pe fotografiile ei si vad ce am vazut din prima clipa in ea, senzualitate, sclipire, frumusete…..

si eu vin iute la tine cu toate astea in gene, si stiu ca nu vom avea timp pentru cuvinte

dar eu vin…